DINCOLO DE POLUL NORD !

Fridjof Nansen a fost un mare explorator norvegian. Împreună cu 13 mateloți pleacă într-o expediție în anul 1895 cu scopul de a ajunge la polul nord. Nava se numea Fram. In limba norvegiana ” Fram” înseamnă ”înainte”. Ei pleacă din capitala Norvegiei care atunci se numea Cristiania și se deplasează cu nava Fram spre est mergând prin fiorduri pe deasupra Siberiei până în estul îndepărtat al Rusiei de unde gheața ar fi trebuit să prindă nava ca intr-un clește și ei să se deplaseze odată cu ghețurile. Experiența a reușit. Nava a fost ” capturată” de gheață si echipajul a început să facă măsurători. In nord nu avem un continent acoperit cu gheață precum Antarctica cel cu polul sud. Aici spre polul Nord este doar o masă compactă de gheată care plutește pe apa sarată numită Oceanul Înghețat de Nord Nansen a observat miscarea gheții și a ajuns la concluzia că dacă ar avea o navă care să reziste prinsorii ghețurilor ar putea să se deplaseze din Norvegia către estul îndepărtat al Rusiei și a ales un drum către est prin nordul Siberiei și odată Fram prins de ghețuri ar merge odată cu gheața înapoi către Norvegia, spre Vest. Acest Ocean Înghețat de Nord se deplasează practic printr-o miscare a ghețurilor de la Est spre Vest. Odată cu această mișcare Fram ar fi fost dus de curenți nu numai înapoi către Norvegia dar și spre Nord către Pol. Nava Fram a fost concepută special să reziste la presiunea colosală a gheții. Bunnn, acuma deasupra capului Cealiuskin din Siberia Fram a ajuns pe gheață. Și se deplasa și spre pol conform teoriei. Nansen placă după câteva luni cu un camarad cu o expediție trasa de câini spre nord în ideea de a atinge polul. La 400 de km de polul nord intr- o dimineață observa în zăpadă urmele unei vulpi și se intreabă ” ce oare caută o vulpe aici în această mare înghețată și vrașmașă”. Și tot el notează faptul că ” după călcătură lăsată în zăpadă dovedea faptul că nu avusese de suferit din cauza foamei” Și acum incepe misterul! Vulpea venea dinspre Nord și mergea spre Sud și nu era flămândă. Dar de unde venea vulpea? Cel mai apropiat uscat se afla in sud și era capul Cealiuskin din Siberia dar se afla la 1300 de km și nici temperatura nu era chiar propice acestei incursiuni a vulpii. ( -35°C). A doua zi Nansen observă alte urme de vulpi deci nu era o vulpe rătăcită. Iar în locul observării, deci la 400 de km de Pol temperatura era mai mare.- 12 , – 8. Eu am aceste documente în insemnarile lui Nansen. Am o carte autobiografică cu toată expediția și cu toate insemnarile făcute. Eu nu cred că acele vulpi ar fi plecat în căutarea hranei, din Siberia spre nord cale de peste 1300 de km, la – 35 grade ca in locul unde le- a găsit Nansen să se întoarcă și să meargă către Sud. Mai plauzibil ar fi să fi venit cum a observat și Nansen dinspre Nord de undeva. Ce spuneau anticii greci? Unde pleca Apolllo iarna? Undeva unde era cald, un soare pal, in nord.in ținutul Hiperboreei. Dar ce înseamnă Hiperboreea? Dincolo de Boreal adică de polul Nord !